Nu știi ce este o traducere supralegalizată sau ce presupune acest proces și ai un document care trebuie supralegalizat? Atunci, te ajutăm noi, ca de fiecare dată. 

Cu acest articol vom închide ghidul pe care l-am pregătit special pentru tine, despre traducerile de orice tip, de la cele legalizate, până la cele apostilate.

Și… să începem.

Ce este o traducere supralegalizată?

Supralegalizarea unui document este aplicată atunci când acesta este folosit în afara listei cu statele semnatare ale Convenției de la Haga, din 1961, dar poți citi mai multe despre țările respective în articolul nostru de blog despre traducerile apostilate.

Procedura aplicării apostilei sau a supralegalizării este necesară pentru atestarea valabilității în străinătate a unui act eliberat în România. 

În baza Legii nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, apostilarea și supralegalizarea actelor notariale se îndeplinesc de Camera Notarilor în a cărei circumscripţie îşi desfăşoară activitatea notarul public care a instrumentat actul notarial ce urmează să fie apostilat/supralegalizat. Camera Notarilor Publici București aplică apostila și efectuează procedura de supralegalizare pe actele notariale întocmite de notarii publici din această Cameră.

Camera Notarilor Publici are sedii în toate județele din țară, fiecare acoperind o rază de câteva orașe.

Supralegalizarea este certificatul eliberat de autoritățile competente ale unui stat pentru actele oficiale întocmite în țara respectivă, acte care urmează să fie prezentate pe teritoriul unui alt stat ce nu este semnatar al Convenției de la Haga. Ulterior supralegalizării de către Cameră, actul notarial urmează să fie supralegalizat de către Ministerul Afacerilor Externe şi de către misiunea diplomatică sau oficiul consular din România al statului în care actul urmează să fie folosit.

Apostila și supralegalizarea pe hotărâri judecătoreşti, acte emise de executori judecătorești și acte emise de registrul comerțului se aplică de tribunal (Ministerul Justiției).

Ce documente pot fi supralegalizate și unde?

Ministerul Afacerilor Externe:

  • Certificate de naştere, căsătorie, deces, în original, emise după 1998;
  • Certificate de cazier judiciar, în original, eliberate cu cel mult 6 luni în urmă, de Secţia de poliţie în care domiciliază solicitantul sau de Inspectoratul General de Poliţie;
  • Certificate de atestare a domiciliului şi a cetăţeniei române, în original, eliberate de Ministerul Administraţiei şi Internelor;
  • Actele de studii universitare şi postuniversitare, în original, vizate în prealabil de către Ministerul Educației Naționale – Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor;
  • Acte de studii preuniversitare vizate, iniţial, de către Inspectoratul General Şcolar al Municipiului București si, respectiv, de către Inspectoratele generale şcolare judeţene;
  • Diplomele /certificatele de specializare a medicilor, vizate, iniţial, de către Ministerul Sănătăţii;
  • Adeverinţele şi buletinele de analize medicale, vizate, iniţial, de Direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv, Bucureşti;
  • Certificate de botez/cununie, în original, vizate în prealabil la Ministerul Culturii şi Cultelor – Secretariatul de Stat pentru Culte şi Direcţiile judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural;
  • Adeverinţe prin care se atestă vechimea în muncă, vizate în prealabil de Casa Naţională de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale din cadrul Ministerului Muncii, Familei şi Protecţiei Sociale;
  • Adeverinţe de calificare în diferite meserii, în afara sistemului naţional de învăţământ, în original, vizate în prealabil de Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale -Direcţia Generală Forţa de Muncă;
  • Certificate de origine a mărfurilor, vizate în prealabil de Camera de comerţ şi Industrie a României din Bucureşti;
  • Facturi comerciale, vizate în prealabil de Camera de Comerţ şi Industrie a României din Bucureşti;
  • Hotărârile judecătorești, definitive şi irevocabile vor fi vizate, iniţial, de către Ministerul Justiţiei si, ulterior, de către MAE român;
  • Toate actele notariale, precum şi traducerile acestora vor fi vizate, iniţial, în conformitate cu Legea 202/26 noiembrie 2010, de către Camera Notarilor Publici a municipiului Bucureşti, respectiv, Camerele notarilor publici din judeţele în care au fost autentificate (notarizate) documentele.

Camera Notarilor Publici:

  • Copii ale actelor originale, legalizate de un notar public;
  • Traducerile legalizate la notar (Regulamentul Camerei Notarilor prevede anumite reguli stricte pentru ca traducerile să poată fi supralegalizate, de aceea vă recomandăm să ne contactați direct pentru detalii.);
  • Alte acte notariale (înscrisuri autentice, cu data certă, cu legalizare de semnătură) de ex.: procuri, declaratii, invitatii etc.

Tribunal (Ministerul Justiției):

  • Hotărâri judecătoreşti (în copie legalizată, emise de instanţele judecătoreşti române (hotărârile judecătoreşti trebuie să fie legalizate de instanţa care le-a pronunţat, cu numele în clar, de către grefierul care legalizează hotărârea sau de către preşedintele instanţei);
  • Actele originale emise de Registrul Comerţului (de ex.: Certificat Constatator etc. – actul trebuie să fie emis sub antetul Ministerului Justiției);
  • Sentinţă civilă;
  • Certificat constatator;
  • Certificat de înregistrare.

Procesele traducerii legalizate, apostilate sau supralegalizate sunt esențiale pentru conferirea valabilității internaționale documentelor. 

Notarii și traducătorii autorizați joacă roluri fundamentale în asigurarea autenticității și corectitudinii actelor și traducerilor, justificând astfel taxele percepute pentru serviciile lor. 

Aceste proceduri contribuie la fluidizarea și securizarea tranzacțiilor și relațiilor juridice internaționale și facilitează recunoașterea documentelor românești peste hotare și invers.